Ambele pașapoarte te duc prin aeroporturile Europei, dar ce poți face odată ajuns acolo diferă mult. Pașaportul moldovenesc îți permite șederi scurte fără viză în spațiul Schengen, în timp ce pașaportul românesc — ca document al Uniunii Europene — îți dă dreptul să locuiești și să lucrezi în orice stat membru.
Practic, diferența cea mai importantă nu apare la graniță, ci la biroul de muncă. Cu pașaport moldovenesc, aproape orice angajare sau program de studii în UE trece printr-un permis de ședere sau o viză dedicată, cu formulare, taxe și termene de așteptare. Cu pașaport românesc, aceleași demersuri se rezumă adesea la o simplă înregistrare la autoritățile locale.
Taxele și termenele diferă și ele. Pașaportul moldovenesc se solicită la serviciul public de pașapoarte și se emite în zile sau săptămâni, în funcție de urgență. Pașaportul românesc se solicită prin autoritățile române, cu dosar, dovada cetățeniei și taxe proprii — procesul depinde de situația fiecăruia.
Recomandarea practică: înainte să alegi un program, verifică ce pașaport cere angajatorul sau universitatea. Mulți angajatori din UE presupun automat drept de muncă fără restricții — dacă ai doar pașaport moldovenesc, procesul va fi mai lung și mai scump, și e mai bine să știi asta din start.
Toate paginile de programe de pe acest site arată separat ce se aplică pentru pașaportul moldovenesc și ce pentru cel românesc, cu sursa oficială pentru fiecare afirmație.
